Caută

Sondajul Româna Împreună 2021

Actualizată în: 1 oct. 2021

Scopul sondajului de cercetare Zilele Româna Împreună a fost în principal un mod de a colecta informații despre bunele practici și provocările comunității române din afara granițelor în susținerea limbii române pentru copii și tineri.


Sondajul s-a desfășurat în perioada iulie-august 2021 și a fost diseminat pe canalele de social media, precum și prin intermediul e-mailului. S-au folosit metode mixte de colectare de informații (întrebări tip chestionar și întrebări cu răspuns deschis).


Rezultatele au fost folosite pentru a încorpora mai multe puncte de vedere în discuțiile organizate în cadrul evenimentului Zilele Româna Împreună 2021 și pot reprezenta o sursă pentru crearea de strategii eficiente de dezvoltare profesională pentru profesorii de limba română din afara României și crearea de materiale informative pentru familii.


Analiza sondajului Româna Împreună


Au fost în total 44 de răspunsuri, dintre care 41 au fost relevante. Analiza pentru întrebările tip chestionar a fost focusată pe adunarea de date. Din cauza numărului redus de răspunsuri, nu s-a putut realiza o analiză între variabile. Pentru analiza răspunsurilor de tip deschis, s-a folosit metoda de analiză tematică unde s-a urmărit identificarea unor repetiții. Acestea au fost structurate în teme și s-a calculat procentajul raportat la numărul de răspunsuri.


Dacă ne uităm la țările de proveniență a participanților, observăm cât de diverse sunt. Sondajul nostru a ajuns pe 6 continente și în 21 de țări. Majoritatea participanților a fost formată din profesori și coordonatori de ateliere din categoriile de vârstă 30-40 de ani și 40-50 de ani. Acest lucru nu este surprinzător, pentru că de obicei membrii cei mai activi din comunități fac parte din aceste categorii de vârstă.


Motivarea familiilor în a comunica în limba română cu copiii lor


Prima temă a sondajului dar și a evenimentului a fost motivarea familiilor de a comunica în limba română cu copii lor. Sondajul ne-a arătat că deși majoritatea participanților vorbesc constant limba română acasă, copiii au niveluri diferite de proficiență a limbii. Acest lucru este foarte comun în cazul familiilor de imigranți.

Rezultatele calitative ale sondajului au evidențiat faptul că în categoria de provocări în a motiva familiile să continue comunicarea în limba română, la loc de frunte se află dominarea limbii țării gazdă cu 24 % din comentarii. De remarcat este și faptul că sunt comunități unde nu există provocări. Menținerea comunicării în limba maternă necesită un efort substanțial din partea familiei. Rușinea de a fi român este un alt impediment în motivarea familiilor de vorbi limba română cu copiii lor. Dacă părinții au avut experiențe negative în România, se înțelege decizia lor de a se detașa de cultura românească. Un astfel de impediment este foarte personal și necesită lucrul cu un profesionist pentru a putea trece peste el.


La bune practici, comunicarea constantă în limba română ocupă primul loc în ceea ce privește metodele de motivare a familiilor. Organizarea de activități școlare și extrașcolare ajută la promovarea participării membrilor comunității și implicit la creșterea motivației. Alte bune practici sunt educarea comunității cu privire la beneficiile comunicării în limba maternă și colaborarea cu comunitatea.

Rezultate metode de lucru cu comunitatea


Răspunsurile la întrebarea dacă în comunități se organizează activități interesante care susțin promovarea limbii române, au variat foarte mult de la 1 dezacord total, la 5 acord total. Acest lucru ne deschide ochiii tuturor celor care suntem inițiatori de activități în comunitate. Dacă activitățile pe care le organizăm nu sunt suficient de interesante, atunci trebuie luată în considerare opțiunea de implica mai mult comunitatea în planificarea activităților. Acest lucru se poate face de exemplu prin ședințe, sondaje sau formulare de feedback. Această idee de implicare a comunității în planificarea de activități cât mai atractive, poate duce și la o creștere a interesului comunităților de a participa.

De asemenea, aceeași metodă poate avea un impact substanțial și asupra colaborării în comunități. 13% din răspunsuri au menționat faptul că românii nu sunt uniți, iar lipsa de interes a oamenilor este cea mai mare provocare în organizarea de activități. Provocările de tip material, gen lipsa de fonduri și lipsa de spațiu trebuie luate în seamă, de asemenea. Adesea în comunități, organizatorii sunt nevoiți să plătească din buzunarul lor pentru a acoperi costurile evenimentelor. În ceea ce privește tipul de proiecte care se implementează, observăm că unele dintre ele au fost inițiate din dorința de a aduce împreună comunitățile. Cele mai multe sunt focusate pe activitățile educaționale, extrașcolare și pe lectură.


Predarea diferențiată

Predarea diferențiată este una dintre provocările cele mai mari ale profesorilor de limbă română din afara granițelor și rezultatele sondajului arată că acest lucru se datorează faptului că elevii au niveluri diferite de limbă. La asta se adaugă și faptul că acești copii au și vârste diferite. Deci în clasă poate să fie și elevi de clasa a 4-a care să aibă același nivel lingvistic ca un elev de clasa 1. Atunci apar cu adevărat provocări în a crea lecții interesante pentru toți elevii.

Printre provocările identificate de participanții la acest sondaj se enumeră lipsa materialelor care ajută la predarea diferențiată, care se află pe primul loc în categoria de provocări, și lipsa cărților. Sigur există cărți de beletristică pentru diverse niveluri de limbă în general, dar ele nu sunt neapărat interesante pentru vârsta copiilor din afara României. De exemplu, un copil de clasa a 4-a nu va fi interesat să citească o carte cu un subiect adecvat pentru un copil de 6 ani.


Un pas înainte în crearea unor cărți cu nivel ajustat de limbă a facut-o Florin Dimulesc, creatorul seriei Romanian Easy Readers, care a adaptat cărți clasice românești la un nivel de limbă mai scăzut.


Este interesant de remarcat că există și provocări în a preda diferențiat. De aici reiese nevoia de dezvoltare profesională pentru profesori. Atelierul de predare diferențiată din cadrul evenimentului Zilele Româna Împreună a înregistrat cel mai mare număr de înscrieri dintre toate cele patru ateliere oferite în cadrul proiectului. Acesta poate fi doar primul pas pentru crearea de cursuri de dezvoltare profesională pentru profesorii din afara României.

În ceea ce privește bunele practici, profesorii folosesc jocul și activitățile artistice pentru a preda limba română. Predarea în funcție de nevoile copiilor și discuțiile despre subiecte pe interesul copiilor sunt alte metode eficiente folosite de profesori. Resursele online sunt și ele prezente, precum și crearea de materiale diferențiate.


Importanța lecturii


La această categorie am vrut să vedem cât de prezentă este lectura în viața de zi cu zi a familiilor din afara granițelor și care este nivelul copiilor la citit în limba română. Rezultatele arată că deși lectura este o activitate de bază în multe familii, nivelurile de proficiență la citit ale copiilor variază foarte mult.

La întrebarea referitoare la cât de ușor se găsesc cărți interesante în limba română potrivite nivelului de limbă și vârstei copilului, părerile au fost împărțite. Acest lucru se datorează și faptului că există o foarte mare diferență între țările de proveniență și accesul la cărți pe plan local. De exemplu, în Finlanda sau Olanda, există cărți noi în limba română la bibliotecile locale.


Răspunsurile la întrebările deschise clarifică rezultatele anterioare. Lipsa cărților și a materialelor didactice este una din provocările comunităților noastre de a promova lectura în rândul copiilor. Vocabularul greoi din cărți este de asemenea o provocare foarte mare pentru familii. Este de asemenea interesant de observat că lipsa de interes a copiilor pentru citit precum și prezența tehnologiei în viața lor reprezintă niște obstacole în promovarea lecturii în viața de zi cu zi.


Rezultatele referitoare la bunele practici arată că implicarea părinților este un atu foarte mare . Cititul cu părinții, timp în care se explică cuvinte și se vorbește despre acțiunea cărții, modelul personal și discuțiile despre cărți în general sunt câteva dintre ideile oferite de participanții la sondaj. Folosirea bibliotecilor ca resursă este nu numai o metodă eficientă de a procura de cărți, ci ajută și la crearea unui obicei în viața copiilor, pe care îl pot continua ca și adulți. Recompensele materiale ajută, dar numai temporar și creează dependență, după cum arată studiile referitoare la motivație.


Pentru a forma o imagine holistică a situației suportului necesar pentru susținerea limbii materne în afara granițelor, se recomandă realizarea unui sondaj amănunțit care să ajungă la un număr mai mare de români. Adițional se recomandă și efectuarea unui studiu calitativ cu interviuri aprofundate ale reprezentanților comunităților din diaspora. Rezultatele lor pot ajuta la ajustarea serviciilor oferite de statul român pentru românii din afara granițelor precum și a asociațiilor locale.


Voi ce fel de provocări sau reușite ați întâlnit în sprijinirea limbii române în afara României? Lăsați-ne ideile voastre mai jos, în secțiunea ”Comentarii”.


 

Acest articol face parte din seria de articole publicate în cadrul proiectului Conferința Româna Împreună, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în toamna 2021 și este scris de Mihaela Nyyssönen, consultant în educația timpurie cu o experiență de peste 15 ani de predare în învățământul preșcolar din Finlanda și România. Mihaela lucrează cu copii bilingvi și familiile lor, organizând și desfășurând activități cu diverse teme.

#DRP #romanaimpreuna #diasporaromana #limbaromana

108 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate
  • White Facebook Icon