Parteneriatul părinte-copil pentru învățarea limbii materne
De-a lungul timpului s-au făcut nenumărate studii de cercetare în care s-a analizat în ce fel influențează comunicarea în limba maternă dezvoltarea holistică a copilului. În primul rând, atunci când părinții vorbesc limba lor maternă cu copiii, nu transmit numai cunoștințe de limbă, ci și emoții, care sunt absolut necesare la formarea și consolidarea relațiilor dintre ei.
Identitatea culturală este un termen esențial când vorbim de comunități care locuiesc în afara granițelor țării în care s-au născut și nu numai. Fenomenul globalizării i-a adus pe mulți dintre noi în situația aceasta. Noi și copiii noștri aparținem acum la două sau mai multe culturi, în funcție de caz. Identitatea culturală reprezintă felul în care ne raportăm la aceste culturi și cum ne identificăm personal în relație cu ele.
Această trăsătură este într-o continuă transformare, care depinde de foarte mulți factori cum ar fi valorile societății în care trăim, etnicitate, naționalitate, religie și așa mai departe. Comunicarea în limba maternă ajută copilul să-și formeze această identitate culturală într-o manieră integrată.
Comunicarea în limba maternă ajută și la învățarea altor limbi. Jim Cummins, vestit cercetător și profesor de la universitatea din Toronto, vorbește despre conceptul de transfer lingvistic. Asta înseamnă că abilitățile lingvistice din limba maternă se transferă la învățarea altor limbi. Cummins (1991) subliniază și importanța calității limbii materne. Acest lucru se referă la faptul că părintele este sfătuit să vorbească cu copiii limba lui maternă pentru că este limba pe care o stăpânește cel mai bine, iar asta asigură calitatea abilităților lingvistice ale copilului. Acest lucru influențează și diversitatea competențelor literare în general.
Fiecare familie este unică
Desigur, descoperirile științifice sunt cunoscute și mulți părinți și profesori le iau în considerare, dar ceea ce face comunicarea în limba maternă importantă pentru fiecare familie este motivația intrinsecă. Fiecare familie este unică și de aceea este important să găsească motivele pentru care păstrarea limbii este importantă pentru ei. Iată care sunt motivele pentru care în familia mea continuăm să vorbim limba română acasă:
După multe momente de reflecție, am descoperit că ne dorim ca fetele noastre să comunice cu bunicii și verișorii din România care nu vorbesc limba engleză sau finlandeză.
Eu personal am dorit să le cânt copiilor cântece de leagăn în limba sufletului meu. Un alt motiv foarte important pentru copii, în special, a fost învățarea mai ușoară a altor limbi, cum ar fi spaniola și franceza. Și acum îmi aduc aminte când fetița mea cea mare a venit de la ora de spaniolă și mi-a zis surprinsă “Mami, am înțeles tot!”
În cele din urmă suntem o familie mixtă, iar copiii noștri reprezintă contopirea a două culturi și am dorit ca acest lucru să fie reprezentat prin limbile pe care le vorbesc.
Adevărul este că limba maternă și posibilitatea de a învăța o limbă fără efort este un cadou neprețuit pe care îl putem oferi copiilor noștri.
Parteneriatul părinte-copil
Conceptul care a contribuit la succesul grupului de joacă Zmeișorii și care acum este vizibil în activitățile proiectului Româna Împreună este parteneriatul dintre părinți și copii. Vă întrebați poate cum am ajuns la crearea acestui model de predare - învățare. Este foarte simplu... În urma cercetării în materie de învățare a limbii materne pe care am efectuat-o încercând să creăm un model cât mai eficient de predare și învățarea a limbii române în cadrul atelierelor, am descoperit că învățarea limbii materne este dependentă de mai mulți factori, printre care și numărul de ore la care copilul este expus la limbă și de calitatea limbii.
Asta ne-a făcut să realizăm că cele câteva ore petrecute la atelier oricât de bune ar fi pentru socializare, nu ar avea foarte mare efect asupra limbii. Doar dacă ne concentrăm pe colaborarea dintre părinți și copii și ei ar prelua idei de activități din cadrul atelierelor și le-ar transpune în viața de zi cu zi.
Astfel, folosind metoda social pedagogică numită Common Third, am realizat acest model în care copilul și părintele fac împreună o activitate prin care învață limba romană într-un mod cât mai distractiv. Activitatea trebuie să fie ceva care implică colaborare și unde atât părintele cât și copilul învață ceva nou împreună. Această metodă aduce în prim-plan rolul copilului de partener în procesul învățării, un aspect extrem de important în pedagogia finlandeză.
Iată câteva idei de activități pe care părinții și copiii ar putea să le facă împreună: jocurile de masă sau puzzle-urile pot oferi familiilor multe momente frumoase în care pot vorbi limba romană. Dansul, jocurile în aer liber, grădinăritul sau gătitul pot fi și ele activități propice pentru învățarea de cuvinte noi. Și cum fiecare familie este unică, aceste activități pot fi alese în funcție de plăcerile fiecăreia.
Beneficiile folosirii acestei metode de lucru se pot vedea și în relațiile dintre părinți și copii în general, nu numai în privința învățării limbii. Când familia face diverse activități împreună, legătura dintre ei se consolidează creând condiții propice pentru formarea încrederii, respectului, dragostei și susținerii necondiționate, valori atât de importante pentru orice relație.
“Copiii sunt ca niște bureți”...
Există multe mituri în legătură cu învățarea unei limbi de către copil, dar unul dintre cele mai vestite este acela că învățarea unei limbi de către copii se face foarte ușor. Annika Bourgogne (2013) folosește metafora buretelui pentru a explica acest lucru într-un mod care cu siguranță rămâne întipărit în minte.
Ea spune că mitul precum:
Copiii sunt ca niște bureți care pot pur și simplu să absoarbă două limbi care se vorbesc în jurul lor, este o părere generală care sună promițător. Dar bureții absorb doar când sunt introduși în apă, nu în aer sau bună-voință.
Cu alte cuvinte, limba poate fi prezentă în viața copilului prin faptul că vorbește cu bunica sau mătușa o dată pe săptămână. Chiar dacă acest lucru este minunat pentru copil din multe puncte de vedere, lasă buretele limbii destul de uscat și realistic vorbind copilul nu va deveni fluent în limba respectivă.
Pentru ca un copil să devină fluent în limba maternă trebuie să fie expus la ea 30% din timpul în care este treaz. Asta înseamnă aproximativ 25 de ore pe săptămână.
Ca părinți și profesori, este important să ne amintim că fiecare copil este unic, iar învățarea limbii materne este un proces individual chiar dacă se face în aceleași condiții. În acest caz intră frații care deși cresc în aceeași familie, pot avea nivele de limbă foarte diferite.
Annika Bourgogne vorbește în cartea sa, Be bilingual, despre beneficiul ca părinții să facă un plan lingvistic pentru copii încă de la naștere. Planul lingvistic se referă la nivelul de limbă la care vor să ajungă copilul lor și să acționeze ca atare. Astfel, dacă doresc ca la un moment dat copilul să meargă la scoală în România, atunci nivelul de limbă trebuie să fie foarte ridicat, deci trebuie să acorde mult timp învățării acesteia. Dacă scopul este doar de a înțelege limba și a comunica cu bunicii, atunci copilul nu trebuie neapărat să aibă cunoștințe de gramatica de exemplu.
Și pentru că socoteala de-acasă nu se potrivește întotdeauna cu cea din târg, părinții trebuie să fie pregătiți să-și ajusteze planul inițial în funcție de nevoile copilului. De aceea va trebui să fie nevoie de un plan B, C sau chiar D.
Să nu uităm nici să păstrăm o atitudine pozitivă în ceea ce privește învățarea limbii materne. Nu este ușor pentru copiii români care locuiesc în străinătate să-și mențină motivația de a vorbi limba, așa că orice încurajare este binevenită. Asta se poate realiza doar prin munca în echipă, evidențiind astfel rolul fundamental al parteneriatului părinte – copil.
Acest articol face parte din seria de articole publicate în cadrul proiectului Româna Împreună și este scris de Mihaela Nyyssönen, consultant în educația timpurie cu o experiență de peste 14 ani de predare în învățământul preșcolar din Finlanda și România. Mihaela lucrează cu copii bilingvi și familiile lor, organizând și desfășurând activități cu diverse teme. Mihaela a vorbit despre parteneriatul părinte-copil în cadrul Conferinței Româna Împreună a cărei înregistrare o puteți urmări integral pe site-ul Româna Împreună.